Cine vrea sa-si atinga scopul si sa persevereze mereu si cel putin pentru
incapatanarea lui, Dumnezeu il va asculta, asa cum ne fagaduieste Iisus in
parabola cu cel ce a venit noaptea sa ceara paine prietenului sau care dormea
si pregeta sa se scoale, dar care pana la urma, sacait peste masura de cel
ce batea la usa, s-a sculat si i-a dat.
“Imparatia lui Dumnezeu se ia prin violenta” si daca cel pe care il rugam
pare ca nu ne aude, trebuie sa-l fortam. O dulce violenta care nu-l supara
pe Dumnezeu ci din contra Il impaca, care nu raneste pe aproape, ci il ajuta,
ii micsoreaza si ii face sa-i dispara pacatul.
Paraliticul din Evanghelie a asteptat 38 de ani si n-a disperat, iar noi
dupa zece zile de rugaciuni neimplinite, disperam, pierdem increderea si
devenim caldicei in credinta.
Perseverenta deci presupune o incredere neclintita si fara margini in bunatatea
lui Dumnezeu si pe care nici o intarziere n-o supara si n-o dezamageste.
Dumnezeu opereaza in secret rezolvarea dorintelor noastre spre binele nostru.
Cel ce se roaga neincetat pentru un anumit scop, totusi se transforma fara
sa-si dea seama. El se sfinteste incetul cu incetul si comportarea lui devine
un exemplu pentru cei din jur. Iata un prim efect al perseverentei. Cel ce
iubeste pe Dumnezeu stie ca mai tarziu sau mai devreme Dumnezeu il va asculta.
“Cereti si vi se va da”, mereu fara incetare, fara nerabdare.
e) Rugaciunea noastra sa fie facuta in numele lui Iisus Hristos. El este singurul mediator sa linisteasca revolta Tatalui, sa sfinteasca pe om,
sa-l scape de pacat, cauza conflictului dintre Creator si opera Sa.
Neascultarea este poarta prin care a imtrat pacatul in lume si odata cu el moartea.
Iisus este modelul ascultarii, al supunerii in fata vointei lui Dumnezeu.
El a venit pentru a da ascultare Tatalui, pentru a se oferi ca jertfa nevinovata
in numele omenirii.
In numele Lui, a Lui Iisus, cerul se inclina, infernul tremura, iar pamantul Il preamareste pentru imensa Lui binefacere adusa.
