Texte alese despre educatia copiilor

„Consolidati in sufletele copiilor vostri sentimentele bunei cuviinte si ale decentei. Nu le permiteti sa se arate dezbracati in fata altora. Nu le permiteti sa se dezbrace sau sa se imbrace in fata cuiva. Nu radeti de ei atunci cand se arata a fi rusinosi si pudici. Dimpotriva, sa ii laudati, dand slava lui Dumnezeu ca aveti un astfel de copil. Fiti atenti la orice fel de manifestare a copilului: cum sta, cum merge, cum se aseaza. Fiti atenti la fiecare vorba si miscare. Tot ceea ce se dovedeste a fi necuviincios sa incercati sa rectificati imediat, fara intarziere. Folositi mai intai cuvintele: „Nu este frumos sa faci aceasta, este rusine! Ingerul tau pazitor se va supara, vazand aceasta!”. Daca aceasta nu ajuta, atunci, urmatoarea data, trebuie aplicata pedeapsa potrivita acelei fapte.” (Episcopul Irineu)

„Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici.” (Joubert)

„Copiii au nevoie sa simta de la o varsta cat mai frageda ca fac parte din familia Bisericii.” (Elizabeth White)

„Copiii fagaduintei dumnezeiesti trebuie feriti de influente rele.” (Richard Wurmbrand)

„Copiii invata compasiunea la fel cum invata toate celelalte lucruri – practicand-o. Copiii trebuie sa invete ca toti avem raspunderea de a avea grija unul de celalalt.” (Elizabeth White)

„Copiii nu sunt proprietatea parintilor, ci persoane aparte si irepetabile, care au nevoie de ingrijire deosebita. Iar aceasta ingrijire nu trebuie sa devina opresiva, nici sa serveasca satisfacerii unor scopuri egoiste. Obisnuita tendinta a parintilor de a-si implini in persoana copiilor dorintele si planurile pe care nu au izbutit sa le realizeze ei insisi in viata lor devine adesea chinuitoare pentru copii.” (Prof. Dr. Georgios Mantzaridis)

„Copiii sa fie tinuti cat mai aproape de dragostea parinteasca, insa fara a fi alintati. Sa nu ii se satisfaca dorintele sau mofturile care-i molesesc in viata, ci sa li se dea numai ceea ce este de trebuinta. In fata (parintii) sa-i iubeasca cu masura, in taina, sa-i ingrijeasca ca pe sine. Copilul numai cand doarme trebuie dezmierdat, iar cand este treaz trebuie certat. Sa fie mereu supravegheati, ca sa nu capete obiceiuri rele de la altii, ca: fumatul, betia, desfraul, injuratul, invidia, vulgaritatea si tot felul de obraznicii, care pot avea urmari rele in toata viata lor. In general vorbind, cum vor fi crescuti in copilarie si tinerete, asa vor trai la batranete.” (Ierom. Nicodim Sachelarie)

Acest articol a fost publicat în Despre educatia religioasa a copiilor. Salvează legătura permanentă.