Texte alese despre educatia copiilor

„O carte buna, o cuvantare frumoasa pot face mult bine; dar o pilda buna vorbeste inimii mai convingator decat orice.” (Confucius)

„O educatie justa ne asigura o batranete fericita; una gresita ne va aduce suferinte, lacrimi, si de aceasta vom fi vinovati fata de ceilalti oameni, fata de tara intreaga.” (A. S. Makarenko)

„Omul nu poate deveni om decat prin educatie, el nu este decat ceea ce educatia face din el.” (Kant)

„Omul moral e aproape format la varsta de zece ani; daca formarea aceasta n-a avut loc in bratele si pe genunchii mamei, va fi cea mai mare nenorocire.” (J. de Maistre)

„Oricare educatie, oricum ar fi ea, depinde in mare masura de valoarea personala a celora care o realizeaza.” (ROBERT DOTTRENS)

„Orice om primeste doua feluri de educatie: una data de altii si alta, mult mai importanta, pe care si-o face singur.” (Gibbon)

„Parintii au datoria sa ajute copilul, acest om mic, sa se miste liber, sa simta liber, sa plece si sa vina liber. Nu necontrolat, nu in afara oricaror randuieli si a oricaror principii, dar liber. Aceasta faptura minuscula trebuie sa se dezvolte liber.” (Arhim. Simeon Kraiopoulos)

„Parintii au obligatia sa-si implineasca datoria lor fata de copii respectand personalitatea lor, respectand libertatea pe care Dumnezeu o daruieste fiecarui om care vine pe lume. Sa-i invete pe copii, chiar de la varsta prunciei sa creada in Dumnezeu, sa se roage, sa aiba comuniune cu Dumnezeu, sa-i invete sa traiasca atat cat este posibil crestineste.” (Arhim. Simeon Kraiopoulos)

„Parintii care nasc copii si le daruiesc trupul trebuie sa contribuie si la renasterea lor duhovniceasca. Apoi, lucrul pe care nu-l pot face ei insisi pentru copiii lor sa-l incredinteze dascalilor. De aceea si Biserica noastra se roaga pentru „parintii si invatatorii nostri”. Exista insa si parinti duhovnicesti, care ostenesc pentru innoirea duhovniceasca a oamenilor si ajuta mai eficient la educatia copiilor.” (Cuviosul Paisie Aghioritul)

„Parintii care nasc copii si se ingrijesc sa nu lipseasca nimic trupului lor trebuie sa contribuie si la cresterea lor duhovniceasca, lucru pe care, daca nu-l pot implini ei insisi, sunt datori sa-l incredinteze dascalilor lor duhovnicesti, si asta in masura in care se vrea cu adevarat sa devenim casnici sau prieteni ai lui Dumnezeu. Viata in Biserica lui Hristos te angajeaza, te responsabilizeaza personal atat fata de sine, cat si fata de semeni, in a fi un madular viu si lucrator al trupului tainic al Mantuitorului.” (Varsanufie Prahoveanul)

Acest articol a fost publicat în Despre educatia religioasa a copiilor. Salvează legătura permanentă.