Predica la inaltarea Sfintei Cruci
14 Septembrie

Ce a facut? Dar ce n-a facut, o, Pilate?! Daca ai avea minte sa intelegi teologia cea inalta, eu ti-as spune ca acesta este Cuvantul cel mai inainte de veci care a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele, soarele si luna, stelele si lumina, pasarile, animalele si toate cate se vad si nu se vad. Un singur lucru, insa, n-a facut. Fiul lui Dumnezeu n-a facut pacatul si, sa stii, Pilate, ca de un singur lucru nu stie. Nu stie de frica. El este Dumnezeu adevarat si, intr-o clipa, poate sa va piarda si sa va nimiceasca pe toti.

Pilat nu mai raspunde. Ii intoarce spatele, pentru ca un cuvant al arhiereilor i-a astupat gura si urechile. Iata, acest cuvant strigat de tot poporul: „De vei elibera pe Iisus, nu esti prieten al cezarului”. Astfel, judecatorul Pilat, ca sa nu-si piarda scaunul si postul lui, avantajele lui, nu mai vede adevarul, poate sa piarda toata lumea. El il osandeste la moarte pe Iisus si da sentinta ceruta de iudei, zicand:

„Eu, Pontiu Pilat, procuratorul din Imperiul roman, in sala inaltilor printi, condamn cu pedeapsa de moarte pe Cruce, pe numitul de popor Iisus Nazarineanul un razvratitor si un rasculator contra legilor Tiberiu, care este rege si imparat al romanilor. Ordon si hotaraesc soarta lui prin rastignire pe Cruce, dimpreuna cu alti doi, dupa obiceiul celor condamnati. Insarcinez pe primul meu capitan, Comuto Corneliu, ca sa-L tina legat in public, prin raionul Ierusalimului, apoi, batandu-L si imbravandu-L cu o mantie rosie, sa-L incoroneze cu o coroana de spini pe cap. Sa fie obligat a-si duce Crucea pe umeri spre a servi de exemplu pentru toti talharii si impreuna cu El sa fie rastigniti si alti doi talhari in locul numit al Capatanii Golgota.

Acela care va fi rastignit, sa fie lasat pe Cruce pentru sfidarea publicului, iar deasupra Crucii sa fie scris in evreieste, greceste si latineste: Iisus Nazarineanul, regele iudeilor. Ordon ca toti subalternii mei sa indeplineasca in graba aceasta datorie a lor si sa execute intocmai cum am hotarat eu, infailibilul, dupa legile romanilor. Ierusalim, 23 martie, 5508, de la creatie”

Acest articol a fost publicat în Predici, Predici la Sarbatori. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns